Masaj Terapeutic

Ce este?

Masajul terapeutic este una dintre cele mai eficiente și apreciate forme de terapii alternative folosite în tratamentul durerilor musculare, el fiind necesar la un moment dat tuturor. Masajul terapeutic are ca scop eliminarea și decongestionarea punctelor de declanșare a durerii, decontracturarea mușchilor și rezolvarea problemelor circulatorii. Acesta constă în prelucrarea manuală a țesuturilor moi cu scopul de a stimula circulația sângelui, a limfei și de a decontractura musculatura. Se folosesc diferite tehnici în funcție de obiectivele fiecărui tratament și în funcție de afecțiunea pe care trebuie să o tratăm.

 

Frecvența

O ședință de masaj terapeutic poate dura între 30 și 60 de minute în funcție de zonele afectate. Recomandarea noastră, ca specialiști în kinetoterapie și motricitate specială, este ca dumneavoastră să vedeți masajul nu doar ca pe un mod de a vă simți bine și răsfățați, ci un mod prin care starea generală de sănătate poate fi îmbunătățită.
Când vorbim despre masajul terapeutic, acesta poate fi făcut ori de câte ori există probleme musculare, fără nici-o reținere. Ca și cură de tratament pentru persoanele cu afecțiuni locomotorii, sunt necesare minim 10-12 ședințe de masaj terapeutic. Se recomandă minim 2-3 ședințe pe săptămână pentru a se putea decontractura musculatura și pentru a se vedea îmbunătățiri rapide.

 

Beneficiile masajului terapeutic

Masajul terapeutic intervine direct asupra durerii, având un considerabil efect antialgic datorită faptului că relaxează musculatura. Cu ajutorul manevrelor de frământare, vibrații și fricțiuni, folosite în cadrul masajului terapeutic, circulația sângelui este stimulată, organismul putând furniza mai mult oxigen și substanțe nutritive în țesuturi și organele vitale.

De asemenea, după un masaj terapeutic general, vei putea observa cum amplitudinea și elasticitatea articulațiilor tale vor crește vizibil. În plus, în timpul masajului terapeutic, este stimulată secreția endorfinelor, un hormon al “fericirii” care reduce starea de stres a organismului.

 

Indicații masaj terapeutic

• Leziunile ţesuturilor moi de la suprafaţa corpului: plăgi, contuzii, hemoragii, întinderi/rupturi ale ramificaţiilor circulatorii şi nervoase periferice etc, care netratate corespunzător şi la timp, întârzie reluarea activităţii normale şi, uneori, lasă sechele care stânjenesc mai mult sau mai puţin activitatea ulterioară.

• Leziuni ale muşchilor şi tendoanelor: întinderi, rupturi parţiale sau totale, smulgeri de la nivelul inserţiilor, contuzii, suferinţe inflamatorii cronice, care în afară de faptul că sunt foarte dureroase şi dau un grad mai mare sau mai mic de impotenţă funcţională, netratate la timp conduc la instalarea unor sechele mai greu de recuperat: atrofii, atonii, contracturi, pareze etc.

• Leziuni osoase: fracturi complete sau incomplete, închise sau deschise, simple sau complicate, cu sau fără deplasarea fragmentelor osoase, care atrag după ele tulburări circulatorii şi trofice, cu implicaţii ulterioare în funcţionalitatea segmentului afectat.

• Leziuni articulare: entorse, luxaţii, leziuni de menisc, care netratate corespunzător pot conduce la instalarea redorilor grave şi anchilozelor, la tulburări grave de troficitate şi implicit de tonicitate a elementelor periarticulare, la instalarea şi evoluţia rapidă a proceselor degenerative.

• Leziunile nervilor periferici: de.la simpla întindere (elongare), până la ruperea/secţionarea lor, care determină tulburări de sensibilitate, troficitate, motricitate (hipo-, hiper- sau anestezii, contracturi musculare, hipertonii, modificări circulatorii: cianoză, edeme, atrofii etc.)

• Afecţiuni organice: funcţionale mai ales, dar şi morfologice/structurale, ca adjuvant preţios la sporirea efectelor celorlalte măsuri terapeutice aplicate.

 

Contraindicațiile masajului terapeutic

• Reumatismele inflamatorii în faza puseului. Amplu demonstrate în practică, efectele vasomotorii care se obţin prin aplicarea masajului sunt, în acest caz, inoportune. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de reacţiile inflamatorii locale, care se produc fără alterarea parametrilor biologici, cum ar fi cele întâlnite în tendinite, sechele ale entorselor etc, în care masajul se dovedeşte, în general eficient. Apariţia durerilor nocturne însă constituie un semnal pentru încetarea imediată a şedinţelor de masaj.

• Bolile infecţioase în stadiul evolutiv.

• Fragilitatea vasculară. Dacă nu este evidentă, o corticoterapie de lungă durată în antecedente trebuie să ne facă să bănuim posibilitatea apariţiei unor reacţii nefavorabile şi, ca urmare să ne dicteze folosirea unui masaj foarte uşor.

• Flebita, constituie, de asemenea, o contraindicaţie indiscutabilă, atâta timp cât există posibilitatea mobilizării unui tromb.

• În litiaze, lipsesc argumentele necesare pentru a afirma că masajul poate fi, din punct de vedere mecanic, răspunzător de migrarea unui calcul, dar riscul de a fi acuzat de aceasta conduce la recomandarea de a nu se aplica nici o formă de masaj al abdomenului la subiecţii cu litiază renală sau biliară.

• Dintre afecţiunile cutanate, cancerele, diskeratozele maligne, infecţiile, hematodermiile, dermatozele majore, micozele reprezintă contraindicaţii pentru aplicarea masajului.